DEZVOLTAREA SIMTURILOR OLFACTIV SI GUSTATIV (MONTESSORI)

Am scris in primul articol intitulat "DEZVOLTAREA SIMTULUI TACTIL" despre importanta dezvoltarii senzoriale inca de la nastere, pe care Maria Montessori o numea "poarta deschisa spre lume". Daca nu ati citit inca articolul va invit sa accesati cu un simplu click titlul de mai sus. 

In articolul de fata voi scrie despre simtul olfactiv si simtul gustativ vazute prin prisma pedagogiei Montessori. Atat in activitatile bazate pe simtul olfactiv cat si in cele bazate pe simtul gustativ, copilului nu ii este oferita intreaga paleta de gusturi sau mirosuri insa se incearca exersarea abilitatilor de distingere a unui gust fata de altul sau al unui miros fata de altul, in final copilul fiind capabil sa distinga sau sa asocieze gusturile si mirosurile intalnite in mediul sau.

Dezvoltarea simtului olfactiv 

Senzatiile olfactive sunt rezultatul stimularii receptorilor olfactivi de catre anumite substante ce se gasesc in stare gazoasa sau sub forma de vapori.

Pentru rafinarea simtului olfactiv se folosesc 2 seturi a cate 4-5 cutiute continand substante olfactive (noi am folosit 5 astfel de cutiute per set). Am utilizat cutiute de la ouale kinder in care am pus vata impregnata cu diferite arome (vanilie, lamaie, doua arome de parfum femeiesc si unul barbatesc). Se pot folosi de asemenea pe post de arome (daca aveti posibilitatea) la fel de bine si mirodenii proaspete, eu chiar le-as fi preferat pe acestea mai degraba (cele uscate nu au un miros atat de pronuntat) si anume: cimbru, rozmarin, patrunjel, ceapa verde, marar, menta sau o alta categorie cum ar fi otet, cafea prajita, scortisoara, etc. Eu nu aveam la indemana la momentul respectiv aceste bunatati astfel incat m-am rezumat la ceea ce aveam acasa. Cutiutele se pot perfora la un capat facandu-le cateva orificii pentru a facilita activitatea insa eu am ales sa nu o fac pentru ca mirosurile sa nu se raspandeasca prin casa si sa putem relua activitatea si intr-o alta zi.

DEZVOLTAREA SIMTULUI TACTIL (MONTESSORI)

Se știe că o percepție senzorială săracă determină o percepție redusă a realității. Din acest motiv, dezvoltarea senzorială reprezintă una din bazele construirii realității. Maria Montessori consideră că simțurile noastre sunt niște “porți deschise spre lume”, iar “o libertate reală și interioară nu poate fi oferită și nu poate fi nici măcar cucerită; ea poate fi construită de către fiecare doar în sine însuși, ca parte a personalității si de aceea nu poate fi nici pierdută.” Încă din primii ani de viață, dezvoltarea senzorială devine extrem de importantă, pe același loc cu dezvoltarea fizică sau intelectuală. Procesele senzoriale reprezintă baza învățării și experienței copilului.

Prin interactiunea sa cu materialele senzoriale, copilului ii sunt oferite informatiile de baza pentru ca mai apoi el sa poata fi capabil sa clasifice lucrurile din jurul sau prin propriile lui experiente cu mediul care il inconjoara. Maria Montessori a fost de parere ca experientele senzoriale incep inca de la nastere. Astfel prin simturile sale, copilul este capabil sa descopere si sa isi inteleaga mediul in care traieste. Poate de aceea Maria Montesori a numit copilul “explorator senzorial”. 

Copilul învață despre mediul în care trăiește prin toate cele cinci simțuri ale sale: tactil, auditiv, vizual, olfactiv si gustativ.

Dezvoltarea simtului tactil 

Prin atingerea lucrurilor din jurul său, copilul descoperă lumea texturilor. Luând obiectele în mâini, el primește informații asupra greutății și formei lor. Fără simțul tactil, ar fi ca și cum copilul ar purta mănuși , informația ar fi incompletă și manipularea obiectelor mai puțin precisă. Așadar, simțul tactil îi permite copilului să intre în contact cu ceilalți și cu obiectele, să dezvolte un sentiment de siguranță, să devină conștient de propriul corp și să înregistreze caracteristicile obiectelor din mediul său. 

In activitatile orientate pe simtul tactil copilul invata prin simtul atingerii, al pipaitului. Desi simtul tactil este raspandit pe intreaga suprafata a corpului, activitatile practice oferite copilului sunt limitate la varfurile degetelor sale, permitand astfel concentrarea informatiilor pe o mica parte a corpului sau. 

Cateva exemple de activități pe care le putem face împreuna cu copiii pentru stimularea simtului tactil: 

• atunci cand este bebelus si pana spre varsta de 1 an ii putem oferi jucarii/carticele senzoriale care sa contina cat mai multe texturi. De asemenea ii putem oferi “cosulete cu comori” pentru explorat in care sa asezam diverse obiecte de prin casa: mingiute, instrumente muzicale, bucati de materiale, obiecte din natura sau orice avem la indemana dar care sa nu poata fi inghitit, astfel incat sa fie cat mai variata paleta de texturi. Obiectele se pot grupa pe texturi (lemn, metal, tesaturi, etc.) , pe diferite categorii de teme sau pot fi oferite impreuna. 

Cosulete cu comori
 (aceste imagini nu ne apartin, ele sunt preluate de pe internet <E-BAY> intrucat
 la vremea respectiva noi inca nu descoperiseram metoda Montessori)

PLANIGLOBUL (continuare - partea a doua)

In articolul precedent "Geografia in stil Montessori - prima parte" scriam despre pasii de introducere a primelor notiuni de geografie din pedagogia Montessori. Daca nu ati citit inca acest articol va recomand sa incepeti cu el. Il puteti accesa dand click pe denumirea articolului mai sus amintit.

Primii doi pasi au fost prezentati in articolul precedent, respectiv globul pamantesc Montessori Pamant-Apa si globul pamantesc Montessori Continente cu o serie de activitati pe marginea lor urmand ca in articolul de fata sa va prezint planiglobul nostru homemade pe care asemenea globurilor pamantesti il puteti confectiona si voi acasa.

3. Planiglobul

Eu am ales ca in loc de puzzle-ul montessori din lemn cu continente (pe care il puteti vedea aici) sa ii confectionez acest planiglob mult mai mare pentru a ne fi de folos pe viitor in activitatile noastre de geografie. Am considerat ca asa ne poate fi mult mai util in diferite activitati de asociere specifice legate de fiecare continent in parte (spre exemplu, fauna). 

Pentru dimensiuni si sabloane m-am inspirat de aici. 

Modul de confectionare: 

Am utilizat o bucata de placaj rotunjit la capete cu dimensiunile de 87/46 cm pe care am lipit un carton mare albastru (cumparat de la IPB). Eu am folosit lipici solid insa puteti incerca si cu aracet. Din coli de spuma (tot de la IPB) am decupat conform sabloanelor cele 7 continente respectand totodata codul culorilor Montessori (acestea sunt piesele detasabile). Tot dupa sabloane am decupat inca o data continentele cu insulitele aferente insa de data aceasta din coli de spuma maro, care sa redea suprafetele de uscat. Pe acestea le-am lipit pe plansa de baza, asa cum se observa in a doua imagine de mai jos (Antarctica este decupata de doua ori din spuma de culoare alba deoarece este un tinut de gheata).

GEOGRAFIA in stil MONTESSORI (3 ani si 3 luni) - Prima parte

Imi place nespus de mult modul de introducere a primelor notiuni de geografie din pedagogia Montessori, deoarece urmeaza un fir atat de logic si de accesibil pentru copii astfel incat ei pot asimila foarte usor, prin joaca si la varste extrem de fragede notiuni despre care practic de regula aud abia la scoala. Reprezentarile vizuale au un mare impact asupra copiilor si chiar si asupra noastra, ca adulti. Este foarte posibil totusi (nu stiu exact) ca si la gradinite sa se introduca astfel de notiuni, dar nici aici nu cunosc modalitatea exacta prin care se face (in cazul afirmativ), cert este ca metoda Montessori ar fi cea mai indicata dupa parerea mea si ar fi minunat daca s-ar putea aplica pe o scara mai larga.

Insa oare ce avantaje ar avea detinerea unor notiuni de geografie la o varsta prescolara? Pai, cu cat mai usor accesibile ii sunt copilului un glob pamantesc sau o harta despre care i-au fost furnizate niste notiuni de baza, cu atat mai des vor fi utilizate acestea pe parcurs iar lui ii va fi mult mai facil sa inteleaga si sa faca anumite conexiuni. Sa luam un exemplu simplu cum ar fi atunci cand i se citeste o carte despre animale salbatice sa zicem si aude ca leul traieste in Africa, probabil nu intelege ce inseamna asta mai exact. Desigur, ii putem spune ca Africa este un continent situat pe planeta noastra, insa ce este continentul? cum arata? ...si asa mai departe, intrebarile ar putea continua. Drept urmare, atunci cand are la baza niste notiuni clare, o imagine de ansamblu despre lumea in care traieste,  in mintea lui deja poate face rapid conexiuni prin localizarea unui continent sau altul pe harta. De asemenea, ii va fi mult mai usor sa priceapa de ce, spre exemplu, in America nu se poate merge cu masina ci va trebui sa calatorim cu avionul sau cu vaporul. Iar exemplele ar putea continua. 

Pentru prezentarea pas cu pas a acestor notiuni eu am folosit si totodata recomand cu caldura metoda si materialele Montessori ! Cand am citit prima data despre ele am ramas uimita la cat de simplu si frumos ar putea intelege un copil in acest mod notiuni complexe.

Dezvoltarea motricitatii fine pentru varsta 2-3 ani - idei de jocuri si activitati

In articolul precedent "Dezvoltarea motricitatii fine pentru varsta 1-2 ani" scriam despre importanta acestor activitati in dezvoltarea ulterioara a copilului, care pe langa dezvoltarea coordonarii ochi-mana, a concentrarii, a rabdarii si a perseverentei mai are si alte efecte benefice. Nu o sa mai reiau inca o data cele scrise, daca sunteti interesati intrati pe linkul articolului de mai sus unde veti gasi si o lista cu 20 de jocuri si activitati pentru categoria de varsta 1-2 ani.

Am grupat activitatile pe categorii de varsta pur orientativ si nu trebuie luate ad litteram. Prin asta a se intelege ca o activitate anume din lista de mai jos (2-3 ani) sau din lista precedenta (1-2 ani) se poate face mai devreme sau mai tarziu in functie de interesele copilului. Copilul nu trebuie nicidecum fortat sa faca o anumita activitate atunci cand ne dorim noi! Cel mult ii putem prezenta o activitate iar daca aceasta prezinta interes pentru el se va continua iar in caz contrar se va pune deoparte pentru mai tarziu, altfel se risca frustrarea copilului si obtinem efectul contrar. 

Activitatile de mai jos au avut loc intre varsta de 2 si 3 ani insa nici cele din categoria de varsta 1-2 ani nu au fost lasate deoparte. Din contra, as putea spune ca au fost folosite cu si mai mare interes, unele pana inspre varsta de 4 ani. Asa ca atunci cand alegeti o activitate nu va ganditi ca este deja "depasita" pentru copilul de 3 ani, sa zicem, doar fiindca ati citit ca activitatea respectiva ar fi indicata la varsta de 1-2 ani. Sper ca se intelege ce vreau sa spun si nu ma refer doar la activitatile noastre ci in general. Copilul va relua o activitate atat cat va considera el ca este necesar pentru a-si satisface placerea, curiozitatea, dorinta de a excela. S-ar putea ca unele activitati sa le faca o singura data, iar la altele sa revina de nenumarate ori. Totul depinde de imboldul sau interior pe care noi ca adulti trebuie sa il respectam.

Si acum voi scrie lista noastra de activitati facute intre 2 si 3 ani:

1. Asezatul tacamurilor pe masa

Dupa varsta de 2 ani copilul poate fi introdus treptat in treburile gospodaresti cum ar fi: asezatul mesei, maturatul, aspiratul (imi amintesc cat de mult ii placea sa dea cu aspiratorul!), stersul pe jos, sortarea rufelor si cate si mai cate! La preparatul mancarurilor poate participa chiar mai devreme daca ii face placere.

Aici i-am pregatit o activitate pentru a exersa asezatul mesei. Am desenat pe o coala mare, alba de hartie conturul tacamurilor urmand ca el sa le gaseasca locul. A fost un fel de puzzle iar ideea i-a placut tare mult!

2 ani si 1 luna

Dezvoltarea motricitatii fine pentru varsta 1 - 2 ani - idei de jocuri si activitati

Dupa cum se stie dezvoltarea motricitatii fine este de o importanta majora in evolutia copiilor sub mai multe aspecte. In primul rand este in legatura directa cu dezvoltarea vorbirii (a pronuntiei si a limbajului) precum si a gandirii. Acest lucru se explica prin faptul ca zona creierului responsabila pentru miscarea degetelelor ocupa o treime din acesta, iar in jurul ei se afla zonele responsabile pentru vorbire, intelegerea vorbirii, concentrare si atentie, memorie, gandire. Astfel ca in momentul in care degetele efectueaza diferite miscari, terminatiile nervoase aflate in varful degetelelor trimit impulsuri catre acele zone din creier, stimuland astfel dezvoltarea acestora. In al doilea rand ajuta la dezvoltarea muschilor mainii, a coordonarii ochi-mana, crescand totodata capacitatea de concentrare si rabdarea. 

In cele ce urmeaza voi enumera cateva exemple de astfel de activitati pentru categoria de varsta 1 - 2 ani pe care le-am facut noi la vremea respectiva si pe care puteti sa le faceti impreuna cu copilasii vostri (varsta este mai degraba orientativa). Activitatile pot fi facute mai devreme sau mai tarziu de varsta indicata in functie de disponibilitatea si preferintele copilului. Desi pentru adulti pot sa para activitati banale sau plictisitoare, pentru micutii nostri acestea sunt ocazii foarte bune de a invata despre coordonare ochi-mana, concentrare si perseverenta, iar reusita efectuarii activitatilor ajuta la cresterea stimei de sine si a increderii.

1. Joaca cu clestisorii de rufe

Aceasta activitate am avut-o la o tematica ce a implicat sortarea rufelor in functie de anotimp. Modelele de hainute au fost printate de pe internet (din pacate nu mai gasesc sursa) dupa care le-am laminat. Dupa sortarea rufelor le-a prins cu ajutorul clestilor de rufe pe o sarma. 

Clestii de rufe pot fi folositi in mai multe moduri. Spre exemplu, atunci cand copilul este mai mic prinderea lor pe marginea unei cutii de pantofi este indeajuns iar atunci cand copilul este mai mare pot fi folositi inclusiv in activitati cu cartonase (la identificare de culori, cifre, litere, etc).

2 ani

Un alt exemplu de activitate la care am folosit clestisorii a fost cea de recunoastere a culorilor. Am confectionat din carton foarte gros un disc pe care am lipit din hartie colorata fasii triunghiulare asa cum se observa in imagine. Pe clestisorii de rufe am lipit cate o bucatica de hartie colorata pentru a putea fi facuta asocierea de culori.

1 an si 10 luni